Noutăți

„Oamenii au nevoie să îşi unească sufletul şi o pot face prin cuvânt, prin pictură, prin artă”

La început a fost culoarea, aşa începe povestea Cezarei Moraru, o ieşeancă pasionată deopotrivă de pictură şi de cuvântul scris, poveste pe care i-ar plăcea cu siguranţă să o vadă rescrisă şi altfel pe şevaletele din marile expoziţii. Pentru Cezara, absolventă a Facultății de Litere și nu peste mult timp a celei de Arte Vizuale, frumosul este un mod de exprimare şi o modalitate de a schimba lumea în care trăim. De fapt, pentru mulţi dintre noi culoarea este începutul oricărui dialog cu exteriorul

Copiii se exprimă la început prin culoare, ei desenează fără să cunoască reguli, forme, principii, curente ori să aibă noţiunile pe care le dobândeşti în şcoală. înainte de a învăţa să vorbească ei deja desenează. Aşa fost şi în cazul Cezarei Moraru. „Tatăl meu picta şi aşa am pus şi eu mâna pe foaia de bloc. Desenam în fiecare zi, la început diferite naturi, portrete, apoi amurguri. Ce este interesant este că temele din copilăriei le reiau şi astăzi, doar că la un alt nivel, cu o altă tehnică”, am aflat de la tânăra pasionată de tot ceea ce este frumos.

Cezara este convinsă că oricine poate desena, orice persoană se poate exprima prin culoare. „Eu am abordat expresionismul abstract, unde este este important să laşi spontaneitatea să iasă la iveală. Dar nu este suficient — pentru o pictură detaliată este nevoie de studiu, de multă muncă, de atenţie şi de disciplină”, spune Cezara. Şi de sensibilitate, am adăuga noi, privindu-i lucrările.

După culoare a venit cuvântul. Influenţată uşor şi de mama ei, care lucrează în învăţământ, a ales Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. „Mi-a plăcut mult literatura, în special cea comparată, şi ascultam cu sufletul la gură prelegerile domnului profesor Constantin Dram. Am înţeles misiunea cadrului didactic în momentul în care am păşit într-o sală de clasă de la Liceul Dimitrie Cantemir, singura instituţie de învăţământ liceal din Iaşi unde se predă limba spaniolă (al cărei studiu l-a ales – n.r.). Copiii sunt absolut grozavi, îmi place mult să interacţionez cu ei”, a continuat ea. Cezara pledează mult pentru lectură , despre care spune că hrăneşte sufletul: „De la tatăl meu am învăţat că orice carte merită o şansă şi eu citesc tot ce îmi pică în mână, Dar dacă vorbim despre slăbiciunile mele, Bulgakov este una dintre ele, cu Maestrul şi Margareta, dar şi Platon, cu Banchetul. Îmi place şi literatura pentru cei mici, sensibilizată fiind acum şi de fiul meu, şi îmi doresc, la un moment dat, să public şi eu carte. Am început să scriu, dar mai durează”.

Pictura ne ajută să ne exteriorizăm trăirile

În viaţa Cezarei a venit şi momentul în care i s-a cerut să-şi înmulţească talanţii daţi de Divinitate şi s-a înscris la Universitatea de Arte. „A fost o decizie pe care am luat-o greu şi în care am fost susţinută de soţul meu. El mi-a spus că în viaţă este foarte important să faci ceea ce îţi place. M-a ajutat să iau această decizie şi am înţeles că ori o iau acum, ori niciodată, a zâmbit Cezara. În timp, cariera a început să i se contureze frumos, artista semnând multe expoziții și proiecte personale, ea fiind și îndrumătorul Atelierelor de pictură pentru adulți organizate în cadrul proiectului Kre@tivIS.

Culoarea nu doar că ajută mult în dezvoltarea unei persoane, fie adult sau copil, ci are şi efect terapeutic. Din păcate, la noi, în România, nu prea a ajuns terapia prin culoare, aşa cum este în alte ţări unde este folosită tocmai pentru a ajuta oameni în depăşirea unor probleme. „Pictura najută să ne exteriorizăm trăirile, fie triste sau vesele. Culoarea spune multe despre un om. Pictura este o stare, este vorba despre ceea ce simţim şi transmitem. în pictură nu este vorba despre perfecţiune, ci despre ceea ce lăsăm noi la iveală să iasă din suflet. Pictura este foarte sinceră”, este convinsă Cezara. Ea crede că lumea se poate schimba prin frumos, prin artă, şi o astfel de lume îşi doreşte pentru copilaşul ei. Ca viitor artist, îşi doreşte să sensibilizeze tinerii şi să alunge orice tuşă post-decembristă. „Oamenii au nevoie să îşi unească şi sufletul şi o pot face prin cuvânt, prin pictură, prin artă. Avem foarte de învăţat din cărţi şi, din păcate, nu se citeşte pe cât ar trebui. Apoi, noi, ca popor, ar trebui să ne cunoaştem istoria”, a punctat Cezara Moraru. Ea recunoaşte că este greu să trăieşti şi din artă, şi din litere, dar nu este imposibil. Primele măsuri ar trebui luate, ca în toate domeniile, de la Bucureşti, iar mai-marii de la Ministerul Culturii şi de la Educaţie ar trebui să pună la punct un program de burse, de mastere, granturi prin care să sprijine tinerii. „Dacă talentul, în orice formă a lui, ar fi încurajat, multe lucruri s-ar schimba în jur”, este convinsă tânăra. Dar până când vor vedea că lucrurile se mişcă va trebui să ne ajutăm singuri şi să încercăm să fim cât mai buni în tot ceea ce facem şi să sprijinim tinerii care îşi doresc, pentru ei şi pruncii lor, o lume mai bună, fără tuşe gri, post-comuniste.

Îi admir mult pe Adrian Ghenie şi Francis Bacon, care au ales expresionismul abstract. Îmi place şi Rembrandt şi în lucrările mele se regăsesc influenţe” — Cezara Moraru

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *